Susţin schimbarea la nivel global. Întotdeauna o voi susţine chiar şi de va fi nevoie să strig acest lucru în cele mai întunecate cartiere americane .Puterea de a schimba stă în fiecare dintre noi, ascunsă în cel mai înfundat colţ al frustrării noastre. Suntem dispuşi să acceptăm greşeli din trecut, dar în ce măsură suntem şi responsabili să învăţam din aceastea? Povestea cu “constientizarea unei probleme (de mediu să spunem) şi partea cu “reparatul acesteia” (da, da acelaşi proces ca şi în cazul unei defecţiuni la maşină, stai să repari pana şi apoi porneşti din nou la drum) o ştim cu toţii. Care sunt însă învăţămintele noastre din trecut şi acţiunile de rigoare? Dincolo de impactul audio-vizual furnizat de numeroase organizaţii non-profit şi personalităţi eco prin materiale de impact, în întreaga lume există micro-organizaţii care tratează la modul cel mai serios acest fenomen al schimbării. Vă întrebaţi probabil cum de este posibil pentru o populaţie să spunem din cotloanele pustiite şi sărăcăcioase ale Asiei şi Australiei să întreprindă asemenea acţiuni. Ei bine, în mod surprinzător localnicii merg pe principiul “totul este posibil” şi îşi transformă ideile în realitate. Iată cum pornesc aceştia de la lucruri simple.
Am două exemple interesante să vi le dau şi un sfat: să încercaţi să vă imaginaţi acelaşi lucru la nivel mondial în ţările mai mult decât dezvoltate care în mod ironic cauzează cele mai grave traume asupra biodiversităţii.
1. “Afacerea Birdwing”
Anumiţi localnici australieni protejează fluturii Birdwing (cei mai mare fluturi din Australia), dar în acelaşi timp îşi asigură traiul zilnic prin furnizarea centrelor de preluare coconii. Nu vă închipuiţi că respectivii fluturi sunt păstraţi în viaţă de îndată ce părăsesc coconul. Nicidecum. Sunt ucişi şi vânduţi mai departe colecţionarilor. Partea proastă vine acum. Localnicii cu pricina nu au altă sursă de venit, aşadar colectarea acestor fluturi le asigură hrana. Povestea are şi o parte bună. În fiecare micro-fermă (naturală) micii întreprinzători păstrează fluturi astfel încât să nu disturbe ciclul acestora de reproducere şi să nu provoace extincţia speciilor în cauză. Decât să le vină acestora vreo idee de construire a unor resurse tehnologice care ar distruge planeta apreciez gândirea lor primitivă care într-o mare măsură ajută la conservarea biodiversităţii.
2. Căluţii de mare
Când eram copilă de doar 4-5 ani, adoram desenele animate cu căluţi de mare. Nu erau ei personajele principale, dar mi se păreau fascinanţi cu formă lor scheletonică. Mult mai târziu, am descoperit că aceşti căluţi de mare sunt valorificaţi şi vânduţi pe pieţele australiene în mod excesiv, lucru care m-a întristat profund. Ca şi în cazul fluturilor, sunt localnici care trăiesc exclusiv din vânzarea acestor “seahorses”. Prada este predată unui centru de colectare, măsurată, evalută şi plătită. Ca să existe o evidenţă a prăzilor însă, au fost implicaţi studenţi în diferite programe care înregistrează cantitatea de căluţi de mare predaţi la centru. Cel mai important este programul intitulat “Project Seahorses” despre care puteţi afla mai multe detalii aici.
Mi se pare un lucru de apreciat cum aceşti oameni luptă pentru a achimba roata instinctuală de acţiune a prădătorilor. Interesante soluţiile.
Încercaţi să vedeţi dincolo de problemă. Eu aşa am descoperit o lume care învaţă din trecut, conştientizează, se schimbă şi se dezvoltă.
Dacă afirmațiile mele par simple vorbe, luaţi exemplul civilizaţiilor apuse care au lăsat în urma lor dovezi cutremurătoare despre motivele disparițiilor lor. Toate sunt instrumente care ne pot pune rotiţele în mişcare cât să nu devenim şi noi “solventii spaţiului terestru”.
sâmbătă, 27 iunie 2009
Pradă și pradător
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu